Leziuni ale ligamentului articulației genunchiului, Ruptura de ligamente
Mihai Râşcu Profesia: medic primar ortopedie traumatologie. Patela are între 5—7 cm lăţime şi între 7—10 cm lungime.
Este aşezată în faţa celorlalte oase din articulaţie şi alunecă deasupra femurului, la mişcarea genunchiului. Are rol protector asupra genunchiului şi acţionează ca o pârghie pentru muşchi.
Structura genunchiului: Oase si cartilaje Articulatia genunchiului este formata din 3 oase — femurul osul de la nivelul coapseitibia osul mai mare de la nivelul gambei si patela sau rotula. Patela are intre 5—7 cm latime si intre 7—10 cm lungime. Este asezata in fata celorlalte oase din articulatie si aluneca deasupra femuruui la miscarea genunchiului. Are rol protector asupra genunchiului si actioneaza ca o parghie pentru muschi.
Ligamentele sunt benzi puternice, elastice, care conectează oasele între ele. Ele aduc stabilitate şi forţă articulaţiei.
- Leziuni a ligamentului încrucișat posterior - e-petshop.ro
- Inflamatia si spasmul muscular progreseaza pe parcursul primelor ore.
- Напротив.
- Ruptura de ligamente | CENTROKINETIC
Există 4 ligamente care leagă femurul de tibie dintre care şi ligamentul încrucişat anterior- aşezat în centrul genunchiului, limitează rotaţia şi mişcarea anterioară a tibiei. Ligamentul încrucişat anterior LIA este situat în centrul genunchiului, împreună cu ligamentul încrucişat posterior LIP. Aceste ligamente sunt bine ancorate pe femur şi tibie, pentru a forma o structură încrucişată în genunchi, care împiedică deplasarea oaselor, înainte sau înapoi.
Ligamentele colaterale ale genunchiului - Revista Galenus
Ligamentul încrucişat anterior LIA este cel mai frecvent afectat ligament al genunchiului. În general, accidentările care se lasă cu leziuni ligamentare la genunchi sunt mai frecvente la persoanele care practică sport cu risc ridicat, cum ar fi baschet, fotbal şi schi. În plus, pacienţii pot avea leziuni şi pe suprafaţa cartilajului.
Acestea pot fi observate pe o imagistică prin rezonanţă magnetică RMN. Accidentările LIA sunt, de obicei, legate de sport. Cu toate acestea, leziuni ale ligamentului articulației genunchiului, întinderea sau ruperea LIA-ului poate fi cauzată şi de stresul fizic repetitiv, cum ar fi excesul de pivotare sau răsucire a genunchiului.
Leziunea ligamentelor încrucişate poate să nu determine durere.
Durerile la genunchi, cauze și tratamente
Mai degrabă pacientul poate să audă doar un zgomot în articulaţie iar piciorul se îndoaie la tentativa de a sta în picioare, ca urmare a lipsei de stabilitate. Mai multe studii au arătat că sportivii de sex feminin au o incidenţă mai mare a LIA decât sportivii de sex masculin. Acest lucru se datorează diferenţelor de condiţie fizică, forţă musculară şi de controlul neuromuscular.
Leziunea ligamentului incrucisat anterior
Leziunile ligamentului apar atunci când articulaţia genunchiului este flectată şi rotată şansele de accidentare sunt mai mari când aceste mişcări se asociază sau în cazul unui contact dur: piciorul este fixat la sol şi o forţă bruscă loveşte din exterior genunchiul întins ori uşor flectat lovitura din partea unei persoane sau a unui obiect.
Lezarea acestui ligament apare frecvent la cei care practică un sport ce presupune schimbări rapide de direcţie, opriri şi alergări repetate sau aterizări din săritură, precum fotbal, rugby, baschet, ski, leziuni ale ligamentului articulației genunchiului, arte marţiale.
Ratarea unei trepte la coborârea scărilor sau păşitul într-o groapă poate genera de asemenea lezarea ligamentului încrucişat anterior. Rezistenţa ligamentului încrucişat anterior devine mai mică odată cu înaintarea în vârstă, lucru valabil pentru orice altă parte a corpului. Astfel, rupturile apar mai uşor la persoanele cu o vârstă mai mare de 40 ani. Simptomele leziunilor ligamentelor încrucişate anterior Imediat după accident, pacienţii prezintă de obicei dureri şi edem, iar genunchiul prezintă instabilitate.
Leziunile ligamentelor încrucişate anterior ale genunchiului – cauze, simptome si tratament
În termen de câteva ore după ruptura LIA, pacienţii prezintă umflarea genunchiului, pierderea mobilităţii, durere sau sensibilitate de-a lungul liniei articulare şi disconfort în timpul mersului. Fără tratament, durerea şi inflamaţia pot dispărea de la sine, dar leziunea ligamentelor încrucişate poate să nu determine întotdeauna durere.
- Tratamentul chirurgical este recomandat pacientilor cu ruptura completa de ligament.
- Tratament Leziunile ligamentelor incrucisate ale genunchiului pot fi debilitante pentru structura musculoscheletica a articulatiei.
Pacientul poate să audă doar un zgomot în articulaţie iar piciorul se îndoaie la tentativa de a sta în picioare, ca urmare a lipsei de stabilitate. Diagnosticul si investigaţiile artroza gradului 3 al articulației cotului Când un pacient cu o leziune LIA se prezintă la medic, acesta îi va efectua o evaluare clinică şi i se poate recomanda o radiografie pentru a evidenţia şi o posibilă fractură.
Traumatisme la nivelul genunchiului
Medicul poate cere, de asemenea, o imagistică prin rezonanţă magnetică RMN pentru a evalua LIA şi pentru a verifica celelate ligamente ale genunchiului, meniscurile sau cartilajul articular.
În plus faţă de efectuarea de teste speciale pentru identificarea leziunilor de menisc şi altor ligamente de la genunchi, medicul va efectua de multe ori testul Lachman pentru a vedea dacă LIA este intact. Dacă LIA este rupt, tibia are o mişcare către anterior faţă de femur mai mare decât la genunchiul sănătos.
Un alt test pentru a verifica prejudiciul LIA este testul de pivot shift. În acest test, dacă LIA este rupt, tibia se va duce înainte genunchiului când acesta este în poziţie complet dreaptă şi apoi se va deplasa înapoi în poziţia corectă în raport cu femurul când genunchiul este îndoit la 30 de grade.
- Alin Popescu, medic specialist Medicina sportiva Rezumat Ligamentele colaterale sunt structuri ale genunchiului lezate frecvent.
- Cei mai comuni factori care determină ruperea includ: · Leziuni la impactul cu bordul: rănirea genunchiul în bordul mașinii, în timpul unui accident rutier · Participarea la sporturile de contact: căderea pe un genunchi îndoit sau lovituri directe la genunchi pot apărea la sportivii care participă la întreceri precum fotbalul, unde leziunile genunchiului sunt des întâlnite.
Tratamentul leziunilor ligamentelor încrucişate anterior Tratament nonchirurgical În tratamentul nonchirurgical, kinetoterapia progresivă poate aduce genunchiul într-o stare aproape de normalitate. Este importantă şi educarea pacientului cu privire la modul de a preveni instabilitatea.
Acest lucru poate fi completat cu utilizarea unei orteze mobile de genunchi.
Cu toate acestea, mulţi oameni care aleg să nu aibă o intervenţie chirurgicală ar putea avea leziuni secundare la genunchi din cauza episoadelor de instabilitate repetitive. Tratamentul chirurgical este de obicei recomandat în leziunile combinate leziuni LIA, în combinaţie cu alte leziuni la genunchi. Tratament chirurgical Leziunile LIA nu sunt de obicei reparate folosind sutură, pentru că LIA-urile reparate au fost, în general, intervenţii eşuate în timp.
Prin urmare, ruptura de LIA se înlocuieşte cu o grefă substituită din tendon.
Marea majoritate a acestor leziuni grave apar in randul sportivilor, cum ar fi jucatorii de fotbal sau baschet, atletii ori cei cu un grad ridicat de activitate fizica in rutina lor. La nivelul genunchiului, exista patru ligamente principale care au rolul de a tine oasele impreuna si a mentine stabilitatea genunchiului: doua colaterale medial si lateral si doua incrucisate anterior si posterior.
Scopul reconstrucţiei LIA prin intervenţii chirurgicale este de a preveni instabilitatea şi de a restabili funcţia ligamentului rupt, creând astfel un genunchi stabil. Acest lucru permite pacientului să revină la activităţile sportive anterioare accidentării. Există anumiţi factori pe care pacientul trebuie să îi ia în considerare atunci când se decide pentru sau împotriva intervenţiei chirurgicale de LIA. Autogrefa de tendon patelar.
DESPRE LIGAMENTELE GENUNCHIULUI SI LEZIUNILE ACESTORA
Treimea medie a tendonului patelar al pacientului, împreună cu un fragment de os din tibie şi rotula, este utilizat în autogrefa de tendon patelar. În plus, cele mai multe studii arată rezultate egale sau mai bune în ceea ce priveşte testele postoperatorii pentru laxitate a genunchiului Lachman, sertar anterior şi teste instrumentareatunci când este folosită grefa tendon patelar în comparaţie cu altele.
Cu toate acestea, autogrefele de tendon patelar au o cremă de durere pentru articulații Preț mai mare de dureri postoperatorii durere în spatele rotuleidisconfort şi alte probleme. Autogrefa din tendonul semitendinos şi gracilis.
Tendonul semitendinos, care se află pe partea interioară a genunchiului, este utilizat în crearea autogrefei de tendon hamstring pentru reconstrucţie de LIA. Unii chirurgi utilizează un tendon suplimentar, gracilis, care este ataşat mai jos de genunchi în aceeaşi zonă.
Funcţia grefei poate fi limitată de puterea şi tipul de fixare în tunelele osoase, deoarece grefa tendonul semitendinos şi gracilis nu are prize osoase. Dar rămâne totuşi metoda cea mai des utilizată pentru reconstrucţia LIA Evolutia si recuperarea leziunilor ligamentelor încrucişate anterior Pacienţii adulţi ce practică sport sau au locuri de muncă care necesită multă forţă sau muncă manuală grea sunt candidaţi pentru intervenţie chirurgicală.
Activităţile de zi cu zi, şi nu vârsta, ar trebui să fie luate în considerare pentru stabilirea oportunităţii intervenţiei chirurgicale.
La copiii mici sau adolescenţi care au leziuni Leziuni ale ligamentului articulației genunchiului, o intervenţie chirurgicală de reconstrucţie LIA poate fi un risc în dezvoltarea fizică a acestora. Medicul poate amâna operaţia până când copilul este mai aproape de maturitatea scheletulus sau poate modifica tehnica de chirurgie LIA pentru a reduce riscul afectării cartilajului de creştere.
Leziunea ligamentului incrucisat anterior - e-petshop.ro
Un pacient cu o ruptură LIA şi instabilitate semnificativă a genunchiului, prezintă un risc mai mare de a produce leziuni secundare şi de aceea trebuie luată în considerare o reconstrucţie a LIA. Ce se întâmplă după operaţie? Postoperator se începe recuperarea din prima zi şi se permite sprijinul pe membrul operat doar blocat în extensie completă cu orteză. Recuperarea se va concentra în primul rând pe reluarea motricităţii articulaţiei şi muşchilor adiacenţi. După aceea va urma un program de tonifiere musculară menit să protejeze noul ligament.
Această fortificare va creşte progresiv stresul la care este supus ligamentul. Etapa finală a recuperării este dedicată reluării funcţionalităţii genunchiului la nivelul de dinaintea rupturii ligamentului, mai ales în cazul sportivilor de performanţă.
Recuperarea funcţională durează între 2 şi 6 luni, cu reintegrare socială rapidă, dar cu reluarea activităţii sportive la nivelul anterior traumatismului la luni.
Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza.
L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
