Rotatie genunchi, Articulatia genunchiului (genunchiul)


Anatomia Genunchiului

Masajul locoregional: modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate. Tehnici, actiune fiziologica, clasificari, efecte, i Biomecanica genunchiului Complexul anatomic al genunchiului realizeaza o parghie de gradul III, cu forta intre punctul de sprijin si cel de rezistenta fig.

Meniu de navigare

Alcatuirea rotatie genunchi ii confera rotatie genunchi singura directie de miscare, si anume in plan sagital, in sensul flexie-extensie. In realitate, datorita volutei condiliene, fexia-extensia se desfasoara in jurul unui ax care se deplaseaza in sus si inapoi in flexie, si in sens invers in extensie.

Pornind de la o extensie de °, flexia activa, atinge o amplitudine de ° cand soldul este extins pana la ° cand soldul este flectatiar prognosticul bolii articulare pasiva de c.

Inceputul flexiei este insotita de o relaxare a ligamentului colateral lateral si de o relaxare partiala a ligamentului incrucisat antero-extern. Condilul lateral ruleaza spre inapoi pe platoul tibial, pe o distanta de 1 cm in cursul primelor 15° de flexie.

Condilul medial, retinut de ligamentul colateral medial nerelaxat, are o rulare limitata la cativa milimetri.

Articulatia genunchiului

Aceasta face ca in primele 20° de flexie sa apara o miscare de rotatie interna a tibiei sub femur. De la flexie spre extensie- pana la °- condilii aluneca pe platoul ti­bial ; de la acest punct incepe rularea.

Condilul lateral mai scurt isi termina mai repede cursa decat cel medial, sprijinindu-se pe calota condiliana, care intra in tensine.

Extensia completa nu devine posibila decat daca tibia se roteaza in jurul axului sau ver­tical cu 2 pana la 5° extern, pentru a da posibilitatea si condilului medial sa puna in tensiune calota condi­liana mediala, la capatul cursei sale.

Aceasta este rotatia terminala de inchidere care blocheaza genunchiul in extensie. Pentru o noua flexie articulatia trebuie deschisa, actiune ce revine muschiului popliteu care initiaza miscarea; prin contractie sa determine o noua rotatie interna a tibiei: ligamentul incrucisat antero-extern si cel colateral-lateral se relaxeaza usor si flexia poate incepe. Dispozitia anatomica a ligamentelor face ca axul miscarii de rotatie sa treaca prin glena tibiala mediala, in vecinatatea spinei tibiale.

Spre deosebire de ligamentele colateral-lateral si incrucisat antero-extern care se relaxeaza partial,ligamentele colateral-medial si incrucisat postero-intern raman in tensiune in cursul flexiei. Condilul medial va fi mai strans atasat de platoul medial, pe cand condilul lateral este fixat slab. Din cauza acestor tensiuni ligamentare inegale, jumatatea externa a articulatiei este mai mobila decat cea interna. In cursul miscarii de rotatie, platoul tibial lateral descrie sub femur un arc de circumferinta, in timp ce platoul medial se roteste pe loc, datorita micii libertati pe care i-o lasa ligamentul colateral-medial; rotatie genunchi incrucisat postero-intern, cel mai intins, este cel mai apropiat de axul de rotatie.

Rotatia automata se datoreaza : · lungimii mai mari a condilului femural medial; · concavitatii glenei tibiale mediale fata de convexitatea glenei laterale,care seminte de in pentru dureri articulare o alunecare mai mare spre posterior a condilului femural lateral ; · orientarii ligamentelor colaterale, oblicitatea celui lateral permitand o mai mare mobilitate condilului femural lateral; tensiunii ligamentului incrucisat antero-extern la sfarsitul extensiei; rotatia externa a tibiei il relaxeaza oferind posibilitatea unui grad de extensie in plus.

Aceasta corectie a tratamentul capsulitei durerii de umăr fiziologic in rotatie genunchi flexiei demonstreaza ca axul de flexie a genunchiului nu este strict orizontal, ci intr-un rotatie genunchi usor oblic inapoi si inauntru. Flexia este astfel o miscare complexa, care combina cele doua grade de libertate si o variatie in plan frontal a unghiului format de axele anatomice ale femurului si tibiei.

La 90° flexie, rotatia interna realizeaza, alinierea sistemului extensor, punand pe aceeasi linie tuberozitatea tibila anterioara, central rotulei si axul femurului. Astfel, rotatia externa se insoteste de o inclinare in varus a tibiei fig. Fiziologia meniscurilor. Deplasarile meniscurilor, in cursul miscarilor genunchiului, se fac pasiv prin impingerea lor de catre condilii femurali si active prin tractiunea lor : anterioara in extensie, de catre ligamentul jugal si aripioarele meniscorotuliene, si posterioara in flexie, prin expansiunea semitendinosului.

Cursa meniscului medial este de 6 mm, iar a celui lateral de 12 mm.

ruperea buzei fibroase a tratamentului articulației umărului proceduri pentru artroza genunchiului

In rotatii menisciurile urmeaza, de asemenea, depla­sarile condililor pe glene. In rotatia externa - deci in miscarea spre interior a condililor femurali - meniscul lateral este tras spre partea ante­rioara a glenei tibiale, in timp ce meniscul medial este tras posterior. In timpul rotatiei interne meniscul medial este translat inainte, iar cel lateral este deplasat posterior. De fapt, meniscurile se deplaseaza prin rotatie genunchi lor, avand punctele de insertie fixe.

Se enumera cinci functii importante ale meniscuri­lor ; completeaza spatiul mort dintre femur si tibie ; in extensie condilii se gasesc pe glene, care au raza de curbura cea mai mare si meniscurile sunt strans interpuse intre suprafetele lor ceea ce favorizeaza transmiterea pe o suprafata mare a fortelor de compresiune ; in flexie, condilii femurali prezinta glenelor tibiale o raza de curbura mica, meniscurile pierd partial contactul, ceea ce, rotatie genunchi cu relaxarea partiala a unor ligamente, favo­rizeaza mobilitatea in detrimentul stabilitatii: centreaza femurul pe tibie in cursul miscarilor; participa la lubrifierea suprafetelor articulare ; joaca rolul de amortizor al socului intre extremitatile osoase ; impartind articulatia in doua etaje - femuro-meniscal si menisco-tibial transforma frecarea accentuata ce ar trebui sa se produca intre suprafetele articulare care aluneca in sens invers, intr-o frecare simpla in fiecare din cele doua compartimente articulare.

Rotula este atasata de tibie prin puternicul ligament rotulian si aluneca pe suprafata trohleii femurale. Pornita din pozitia de hiperextensie, de deasupra rotatie genunchi articulare unde o duce contractia cvadricepsuluiea intra in contact cu femurul in treimea ei inferioara la inceputul flexiei, prin treimea rnedie intre 30 si 60° si pe fateta articulara superioara de la 60°.

In plan sagital rotula se deplaseaza pe o distanta de doua ori mai mare decat lungimea sa descriind o curba spre trohleea rotatie genunchi o distanta ce variaza intre 5 si 7 cm. Verticala in extensie si paralela cu femurul, rotula devine orizontala cu fata articulara privind in sus in flexie maxima si se aplica sub condilii femurali fig.

Aceasta translatie circumferentiala se face in jurul axului de flexie a articulatiei genunchiului. Deplasarea rotatie genunchi este posibila datorita conexiunilor destul de intinse pe care rotula le are cu femurul. In jurul rotulei, capsula articulara formeaza trei funduri de sac - unul subcvadricipital si doua laterorotuliene -care se modifica, in cursul flexiei.

Atasata de tibie prin puternicul ligament rotulian inextensibil, in cursul miscarii de flexie rotula sufera o translatie circumferentiala in plan sagital si fata de tibie. Translatia se face in lungul unui arc de cere cu centrul situat la nivelul tuberozitatii tibiale anterioare, a carui raza este când articulațiile doare la 30 de ani cu lungimea ligamentului rotulian fig.

Situata intre 0 si 60° flexie inaintea tuberozitatii anterioare, rotula ajunge la 60° exact deasupra acesteia. Pana la 60° unghiul din planul sagital dintre tendonul cvadri-cipital-rotula si rotula-ligamentul rotulian este superior unghiului de flexie a genunchiului, ceea ce asigura cvadricepsului un important rol stabili­zator.

Continuand miscarea de flexie peste 60°, unghiul din planul sagital dintre axa cvadricepsului si a ligamentului rotulian va diminua mai repede decat unghiul de flexie a genunchiului.

Articulatia genunchiului (genunchiul)

Miscarile de rotatie ale tibiei antreneaza si deplasarea rotulei. Rotatia interna, prin deplasarea condililor, antreneaza rotula in afara. Rotatia interna automata din cursul flexiei genunchiului reuseste astfel sa alinieze aparatul extensor, desfiintand unghiul deschis in afara ce exista in plan frontal intre tendonul cvadricipital si ligamentul rotulian.

In cursul rotatiei externe a tibiei, rotatie genunchi interna a condilior femurali va antrena rotula intr-o deplasare de aceeasi parte. Vom enumera sase functii ale rotulei : Functia primordiala este aceea de a intari forta cvadricepsului. Aceasta indica faptul ea activitatea cvadricepsului intruneste conditii optime la un grad mic de flexie 25°care corespunde pozitiei genunchiului in timpul mersului.

magneziu în bolile articulare remedii eficiente pentru artroza articulației șoldului

Centralizeaza fortele divergente ale celor patru portiuni ale cva­dricepsului, transmitandu-le ligamentului rotulian ; in felul acesta este evitiaza luxatia tendonului. Lubrifierea articulatiei genunchiului. Ceea ce domina fiziologia miscarii articulare este coeficientul de frecare, deosebit de scazut mai mic decat acela al frecarii dintre patine si gheata pe are aluneca.

Frecarea, neglijabila pentru miscarea de rulare, este prezenta odata cu aparitia miscarii de alunecare. Spre deosebire de un lagar mecanic, care se roteaza continuu si cu viteze mari, articulatia genunchiului – ca dealtfel toate articulatiile umane - oscileaza lent, viteza scazand pana la 0 atunci cand se schimba sensul miscarii.

De asemenea, regimul de pre­siune pe care-l suporta articulatia variaza, miscarea facandu-se uneori sub presiunea importanta a greutatii corpului, alteori, cand membrul este oscilant, doar rotatie genunchi presiunea mai mica, creata de contractia musculara.

Parteneri:

Fenomenele de lubrifiere articulara sunt strans legate de aceste caracteristici mecanice, ca si de proprietatile fizice, chimice si fiziologice ale constituentilor articulari. Suprafetele portante sunt acoperite de cartilajul articular - cuzinetul lagarelor mecanice - fin polizat. Cartilajul este elastic, fiind deformabil atat in sens verti­cal cat si transversal. Gradul sau de elasticitate diminueaza daca incarcarea sa dureaza peste o anumita limita, deci elasticitatea sa scade de unde si interesul unei functionari intermitente.

Rotatie genunchi deformarii verticale cu cea transversala, in incarcare si in mers, asigura etalarea suprafetelor de contact.

Datorita porozitatii sale, cartilajul functioneaza ca un burete. Acest sistem de pompa este indispensabil atat nutritiei cartilajului, cat si unei eficiente lubrifieri articulare. Lubrifiantul - lichidul sinovial - este in cantitate de ml pe intreaga suprafata a articulatiei genunchiului.

Constituit dintr-un dializat de plasma sanguina. Se deosebeste de plasma prin marea sa viscozitate, prin numarul mic de celule, printr-o concentratie mai redusa rotatie genunchi o distributie electroforetica deosebita a proteinelor sale. Rotatie genunchi genunchiului. Conformatia anatomica complexa a genunchiului concura nu numai la realizarea unei ample imobilitati, ci da si posibilitatea obtinerii unei importante stabilitati articulare.

Din acest punct de vedere se poate considera ca genunchiul este alcatuit dintr-un pivot central - ligamentele incrucisate - si din formatiuni capsulo-liga-mentare.

Ligamentele colaterale controleaza stabilitatea in varum-valgum, iar capsula si ligamentele in totalitate, pe cea rotativa. Stabilitatea pasiva a genunchiului, in toate directiile, este asigurata de mai multe formatiuni capsulo-ligamentare — element preferential pus imediat in tensiune— si de altele de ajutor si intarire, care intra in actiune cand elementul prefe­rential este insuficient.

Rolul de stabilizator al ligamentelor incrucisate este legat de variatiile lor de directie si tensiune. In hiperextensie, ambele ligamente incrucisate sunt in tensiune, cel anterior sprijinindu-se in scobitura intercondiliana fig.

In cursul flexiei fig. In flexia completa ligamentul incrucisat postero-intern este vertical, iar cel antero-extern, relaxat fig.

Anatomia genunchiului:

Rotatie genunchi fibrele ligamentelor incrucisate nu au toate aceeasi lungime si directie, Fig. Cele doua ligamente incrucisate nu sufera modificari in lungime, atat timp cat cei doi condili femurali sunt in contact cu cele doua platouri tibiale.

Fiecare ligament - element de stabilitate pasiva - este intarit de un grup muscular element de stabilitate activa. Ligamentul colateral peronier face parte, impreuna cu tendonul popliteului, tractul ilio-tibial si tendonul bicepsului, din aparatul stabilizator lateral.

Aparatul medial este reprezentat de insertiile complexe ale semimembranosului si ale ligamentului colateral tibial. Regiunea posterioara se afla sub controlul semimembranosului, popliteului si al gemenilor, care, nu numai ca stabilizeaza capsula, dar produc si tractiuni pe meniscul lateral si medial in cursul flexiei. Medial, genunchiul are o arie mai putin protejata, situata intre semitendinos si semimembranosul posterior - arie care este mai vulnerabila la traumatisme.

Stabilitatea genunchiului in extensie este o problema relativ simpla ca urmare a absentei rotatiei axiale. In hiperextensie fig. In rectitudine fig.

tratament de detașare a cartilajelor genunchiului de ce se articulează umărul fără durere

Stabilitatea este asigurata de contractia statica a cvadricepsului. In plan frontal, pe langa elementele pasive capsulo-ligamentare de stabilitate, intervine si tensorul faseiei lata. Acest muschi biarticular formeaza, impreuna cu marele fesier si bandeleta ilio-tibiala, ceea ce autorii de limba franceza denumesc ,deltoidul fesier', care intervine atat in echilibrul soldului, cat si in cel al genun­chiului. Stabilitatea genunchiului in flexie, mai ales in timpul sprijinului uniped, devine mult mai complexa, caci necesita controlul concomitent al gradului de flexie, de rotatie axiala si de deviere laterala in varum sau in valgum.

articulația pe picior lângă degetul mic doare genacol colagen aminolock prospect

Exista doua pozitii extreme de stabilitate a genunchiului in diverse grade de flexie: · pozitia de flexie - valgum - rotatie externa fig. In mod normal, rotatia externa antreneaza.

Aceste modificari ale axelor femuro-tibiale in cursul miscarilor de rotatie devin importante pentru stabilitatea articulatiei.

Rolul elementelor anatomice in biomecanica genunchiului

In pozitia de flexie - valgum - rotatie externa, rotatia externa si valgum se blocheaza reciproc. Pentru ca o noua flexie sa fie posibila, este necesara o diminuare fie a valgum-ului fie a rotatiei externe. In pozitia de flexie - varum - rotatie interna se realizeaza acelasi echilibru, orice tendinta de varum fiind blocata de rotatia interna si invers.

Pentru ca o noua flexie sa fie posibila, este necesara o diminuare fie a varum-ului, fie a rotatiei interne. Controlul activ al stabilitatii flexiei este asigurat de cvadriceps fig. Actionand prin inteimediul rotulei si al ligamentului rotulian, acesta trage de tuberozitatea anterioara a tibiei.

Forta cvadricepsului poate fi descompusa in doi vectori : unul dirijat spre axa de flexie-extensie, aplica rotula pe trohleea femurala R5iar al doilea, orientat in prelungirea ligamentului rotulian Lrpoate fi descompus la randul sau intr-o forta dirijata spre axul de flexie-extensie, aplicand tibia pe femur R4si o alta tangentiala, care este singura componenta eficace a extensiei Fe. Rotatie genunchi tot timpul miscarii, presiunea dintre suprafetele articulare este mai mare decat tractiunea pe Fig.

Contractia muschiului va presa puternic suprafetele articulare una pe alta, evitandu-se astfel orice aproximatie in desfasurarea miscarii.

Functiile articulatiei genunchiului:

In extensia maxima genunchiul se blocheaza, contractia arterele semne ale articulațiilor nu mai este necesara.

La cel mai mic grad de flexie, contractia puternica a cvadricepsului este cea care asigura stabilitatea genunchiului.

articulatii mobile exemple artrita bolii articulare a mâinii

In controlul stabilitatii diverselor grade de fle­xie intervine de asemenea tricepsul, care, dublind prin gemeni calotele con-diliene, participa la formarea peretelui rotatie genunchi pe care se va sprijini cva­dricepsul. De asemenea, ischiogambierii, la un grad de flexie mai mare de 60°, au un rol de stabilizator activ al tibiei sub femur. Miscarile de rotatie, controlate pasiv prin punerea in tensiune a elementelor capsulo-ligamentare, soli­cita si ele un control muscular activ.

Controlul rotatiei externe este realizat de un sistem activ foarte bine diferentiat, data fiind importanta acestei miscari pentru o perfecta adaptare a piciorului la sol fig. Controlul se realizeaza printr-un dublu mecanism : · Sistemul cvadriceps-popliteu este activ pentru primele 60° de flexie. El este format din doua elemente - unul anterior si altul posterior. Cel anterior, cvadricepsul, prin unghiul dintre tendonul cvadricipital si ligamentul rotulian deschis extern, creeaza la nivelul tuberozitatii tibiale anterioare o forta ce tinde sa roteze tibia intern, in sensul realinierii sistemului extensor fig.

Aceasta forta controleaza activ orice rotatie externa aparuta in cadrul primelor 60° de flexie. Elementul posterior - popliteul - rotatie genunchi actiunea sa de rotatie interna, controleaza si el orice rotatie externa a tibiei. Elementul anterior este reprezentat de genunchii labei de gasca, iar cel posterior, de semimembranos. Muschii labei de gasca, fiind varizanti si rotatori interni, sunt in acelasi timp si motori ai blocajului in varum — rotatie interna. De la 60° de flexie, bicepsului ii revine rolul de a controla rotatia interna.

Fiind in acelasi timp un muschi valgizant si rotator extern, el devine elementul motor al blocajului in valgum rotatie externa. Jocul normal al genunchiului nu este posibil fara sa existe si stabilizarea aiticulatiei femuro-patelare.

  • Flexia — extensia este mişcarea principală.
  • Biomecanica genunchiului
  • Ce medicamente pentru a trata artroza articulației umărului
  • Tratamentul artrozei în stadiul 3 a articulației șoldului
  • Problemele și durerea de genunchi Ottobock RO Simptome ale leziunilor tendoanelor genunchiului Articulația genunchiului și tratamentul complet pentru cartilajul articular și lichidul sinovial Articulația genunchiului și tratamentul complet pentru cartilajul articular și lichidul sinovial Publicat: Care este articulația genunchiului când membrul inferior lucrează în lanţ cinematic deschis articulaţia femuro-tibială joacă rol de pârghie de gradul III, iar în lanţ cinematic închis articulaţia joacă rol de pârghie de gradul I.
  • Crema pentru osteochondroza mamara
  • Structura si biomecanica articulatiei genunchiului Medicina Sportiva PanSportMedical

Aceasta este asigurata prin concursul trei elemente: · stabilitatea osoasa creata de raportul normal intre trohleea femurului adica, cu panta sa externa mai larga si mai oblica si rotula de forma triunghiulara, adaptabila perfect suprafetei femurale ; · stabilitatea ligamentara realizata de continuitatea complexului cavdriceps-ligament rotulian peste fata anterioara a rotulei si de aripioarele rotuliene care formeaza o adevarata chinga transversala; · stabilitatea musculara, datorita, in plan sagital, cvadricepsului care, prin contractia sa, are tendinta de a aplica rotula pe femur, iar in plan transversal, expansiunilor vastului medial, lateral si a fasciei lata, care se opun deplasarilor externe si, respectiv, interne ale rotulei.

Dispozitia anatomica - valgus-ul anatomic, directia tendonului cvadricipital si rotulian - creeaza o solicitare a rotulei in translatie externa, la care genunchiul se opune prin patru obstacole : · proeminenta versantului lateral al trohleii; · rezistenta aripioarei rotuliene mediale; · componenta fortei care placheaza rotula pe femur ; · contractia vastului medial. Privind genunchiul in ansamblul membrului inferior vezi fig. Incovoierea colului rotatie genunchi determina o oblicitate in jos si inauntru a diafizei femurale, al carei ax va face un unghi in medie de rotatie genunchi cu axul gambei, determinand ceea ce se numeste genu valgum fiziologie.

Contractiile sale in cadrul normalului intre si ° depind de lungimea femurului, inclinarea colului femural si distanta dintre capetele femurale. La nivelul gambei axul mecanic se confunda cu cel al diafizei tibiale ; la nivelul coapsei insa face un unghi de 6 - 10c cu axul diafizei femurale.

Articole recomandate

Datorita distantei mai mari dintre solduri, comparativ cu cea dintre glezne, axul mecanic al membrului inferior este usor oblic in jos si inauntru, formand un unghi de 3C cu verticala.

Acest unghi este cu atat mai deschis, cu cat bazinul este mai larg - asa cum este la femei, la care si genu valgum-ul fiziologic este mai rotatie genunchi. Statica genunchiului in plan frontal. Pentru realizarea unui echilibru stabilin cazul unui corp solid, legile staticii reclama ca verticala coborata din centrul de greutate sa cada in interiorul bazei de sustinere. Acelasi imperativ se impune si pentru echilibrul corpului omenesc.

In statiunea bipeda, baza de sustinere fig. In pozitia de drepti calcaiele sunt alipite. Verticala coborita din centrul de greutate notat cu G trece la egala distanta de cele doua capete femurale, de centrul celor doi genunchi si cade in mijlocul poligonului de sustinere.