Durere după fractura articulației cotului, Fractura de Cot (Olecran) | Ortopedia pe Înţelesul Tuturor
De obicei, prin fractura se intelege o discontinuitate la nivelul osului. Un os poate fi complet rupt sau partial fracturat in mai multe moduri: oblic, pe lungime, in cruce, etc.
Această fractură este cauzată de obicei de o trauma indirectă, cum ar fi caderea pe membrul superior cu cotul și mâna în extensie. Durerea acută poate duce la o limitare a mișcarii și o diminuare a forței la nivelul mâinii.
Pentru a evidenția cât mai bine o fractura de cap radial poate fi necesara o radiografie într-o pozitie oblica, dar cea mai bună metodă imagistică ramane RMN-ul. Fracturile fără deplasare sunt imobilizate de obicei cu o orteză rigida timp de 10 zile.
Tratamentul kinetoterapeutic trebuie început cât mai repede și cu grijă, dar mobilizarile precoce ale articulației sunt esențiale pentru a evita riscul unei rigiditati ulterioare, rigiditate ce tinde să se instaleze destul de frecvent. Fracturile cu deplasare sunt tratate de obicei nechirurgical și sunt imobilizate pentru 2 saptamani și insotite doar de mobilizări in flexie și extensie.
De obicei se produce printr-un traumatism indirect cum ar fi căderea pe membrul superior cu cotul extins, dar se poate rupe și în urma unei lovituri directe.
Acest varf se numeste olecran si este pozitionat direct sub pielea cotului, nefiind protejat de muschi sau alte tesuturi moi. Astfel, el se poate rupe usor in urma unui traumatism direct prin cadere pe cotul indoit. Anatomie Cotul reprezinta o articulatie formata din trei oase, care se indoaie si se intinde precum o balama. Humerusul este acel os al bratului care se intinde de la umar la cot.
Durerea este intensă și cuprinde toată articulația cotului, iar intensitatea foarte mare a acesteia impiedica toate mișcarile cotului cu excepția durere după fractura articulației cotului usoare flexii. Doctorul recomandă un examen imagistic cu raze X, iar in cazul în care considera că pot exista complicații vasculare sau neurologice poate solicita testări mai complexe cum ar fi o electromiografie sau arteriografie.
Tratamentul conservator cu gips se recomandă destul de rar pentru a se evita rigiditatea la nivelul cotului ce poate apărea în astfel de situatii. Din acest motiv se recomandă și o reluare cât mai rapidă a miscarii după fixarea operatorie.
Acesta fractură este una extrem de dureroasă și cauzează o diformitate evidentă a zonei, iar acesta este motivul pentru care de obicei se prescriu analgezice. O radiografie standard împreuna cu o radiografie oblică sunt suficiente pentru a pune un diagnostic exact. În anumite cazuri se poate efectua o electromiogramă pentru a evalua prezența unor afecțiuni neurologice.
articulatia cotului
După administrarea calmantelor, ce au ca scop gestionarea durerii se reduce fractura prin manipulare sub anestezie sau intervenție chirurgicală pentru stabilizare. Diformitățile reziduale sunt destul de comune, iar în timpul imobilizării poate apărea un sindrom de compresie datorat unui ghips prea strâns. După îndepărtarea ghipsului, chiar dacă articulația este protejată se poate începe recuperarea prin mobilizarea articulațiilor umărului, cotului și degetelor.
După câteva zile se începe și mobilizarea propriu-zisă a articulației mâinii și antebrațului atât pasiv cât și activ.
